Obiective turistice
Piața Libertății Timișoara
Piaţa Libertăţii
Denumiri istorice
Piaţa de Paradă (Parade Platz), Piaţa Libertăţii (Freiheitsplatz), Piaţa Prinţul Eugen (Jenö herceg tér).
Datare
, Zoo Timișoara și Pădurea Verde Timișoara
Grădina Zoologică Timişoara este cea mai nouă grădină zoologică din România şi este amplasată în partea de nord-est a Municipiului, în Pădurea Verde, pe o suprafaţă de 6,34 ha teren, aflat în proprietatea Consiliului Local al Municipiului Timişoara.
, Pădurea Cenad
În cadrul Parcului Natural "Lunca Mureșului" există patru zone strict protejate, unde activitățile de exploatare a resurselor naturale sunt strict interzise: Prundul Mare (717,9 ha), Pădurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha) şi Insulele Igriş
, Parc Dendrologic Bazoș
Parcul Dendrologic Bazoş este situat în plină câmpie, la cca. 20 kilometri sud-est de Timişoara, pe teritoriul cuprins între râurile Bega şi Timiş. Are caracter de unicat în România.
, Pajiştea cu narcise de la Băteşti
Aria naturală cu o suprafață de 20 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă a drumului național (
Longitude: 22.205579000000
Sărăturile Diniaș
Sărăturile Diniaș - rezervație naturală ocupă 4 ha pe teritoriul administrativ al comunei Peciu Nou. Aici sunt protejate mlaştini sărăturate, care păstrează numeroase specii rare de floră, ce prezintă o mare importanţă pentru studiul dezvoltării vegetaţiei în condiţii naturale.
, Mlaştinile Satchinez
Mlaştinile Satchinez formează o rezervaţie naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare în hotarul localităţii Satchinez, din judeţul Timiş. Este supranumită „Delta Banatului".
Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României.
, Mlaștinile Murani
Mlaștinile Murani - rezervație naturală. Rezervație naturală ornitologică, 200 ha, se află pe teritoriul administrativ al comunei Pișchia, la nord de Timișoara.
, Pajiștea cu narcise Bătești
Pajiștea cu narcise Bătești arie protejată care ocupă 20 ha, se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești teritoriul administrativ al orașului Făget, pe part
, Lunca Pogănișului
Lunca Pogănișului (Lunca Pogăniciului) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Timiș, pe teritoriul administrativ al comunelor Sacoșu Turcesc și Tormac.
Longitude: 21.492069000000
, Munții Poiana Ruscă
Zona agroturistică a piemontului masivului Poiana Ruscă este amplasată în partea de est a judeţului Timiş la graniţa cu judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin acestei zone sunt:
Peștera Albastră
Peștera Albastră este situată în Pietroasa, Județul Timiş în Munţii Poiana Ruscă, este deschisă turiștilor fără taxă de vizitare.
, Peștera din Stânca lui Florian
Peștera de la Românești sau Peștera cu Apă, situată în apropierea localității cu același nume, în versantul stâng al văii Pustinia, nu departe de confluența ei cu Bega Poienilor.
, Peștera Românești
Peștera de la Românești sau Peștera cu Apă, situată în apropierea localității cu același nume, în versantul stâng al văii Pustinia, nu departe de confluența ei cu Bega Poienilor.
Cascada Cornet
Cascada Cornet este situată pe cursul de apă Pârâul Cornet la o distanţă de aproximativ 5 km. în amonte faţă de localitatea Nădrag, pe valea cu acelaşi nume. Diferenţa de nivel a albiei pârâului dintre partea de sus şi partea de jos a cascadei este de aproximativ 5 m.
, Mănăstirea Timișeni
Este ctitoria mitropolitului Vasile Lăzărescu, din anul 1944. A fost înzestrată prin osteneala exarhului mănăstirilor din Banat din acea vreme, Justinian Dalea. Serviciile religioase se oficiau la început în capela amenajată în interiorul imobilului.
, Mănăstirea Săraca
Ansamblul pictural: Fresca bisericii, de o mare valoare artistica, datează din 1730, când a fost refăcuta pe structura picturii din secolul al XVI-lea de către meșteri zugravi deosebit de iscusiți, care ne-au rămas până acum necunoscuți, dar ce par sa fi venit din Țara Româneasca.
, Mănăstirea Românești
În anul 1910, episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri şi sesizând frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri pe locul numit „Balta caldă“. Temelia bisericii s-a pus în anul 1912, prin dania familiei Glava din Româneşti.
, Mănăstirea Partoș
Cea mai veche menţiune documentară ce ne este cunoscută despre acest aşezământ monahicesc datează din 1571, după 19 ani de la ocuparea Banatului de către turci, când ieromonahul Laurenţiu, aflat în drum spre Braşov şi Alba Iulia, zăboveşte timp mai îndelungat aici şi face danie o tipăritură din 1
, Mănăstirea Morisena
A fost înfiinţată în anul 2003, pe temeiul faptului că la Cenad (vechea Morisena) exista în jurul anului 1002 o mănăstire de călugări răsăriteni, cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul ţării noastre.
- anterioară
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- următoarea