Mlaștinile Murani - rezervație naturală. Rezervație naturală ornitologică, 200 ha, se află pe teritoriul administrativ al comunei Pișchia, la nord de Timișoara. Rezervația include atât luciul de apă al lacului de acumulare Murani, cât si zonele umede aflate în amonte, pe cursul pârâului Măgheruș. Din totalul de şapte zone cinegetice ale judeţului Timiş cu o suprafaţă de 9.814 ha, patru aparţin zonei (Pişchia, Alioş, Şarlota Mare, Şarlota - Hodoş) şi totalizează 6.649 ha, adică 68% din totalul suprafeţei fondului cinegetic. Mlaştinile Murani, respectiv Acumularea Pişchia, constituie una dintre cele 44 de Arii de Importanță Avifaunistică ale României şi reprezintă o rezervaţie naturală ce se întinde pe un teritoriu de 294 de hectare.

Rezervația este un loc deosebit de important, în special pentru speciile de păsări de apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict protejate prin convențiile internaționale la care a aderat și România.

Reprezintă o zonă cu luciu de apă, mlaștini, stufăriș, păpuriș, pajiști și tufărișuri, ce adăpostește și asigură condiții de cuibărire și hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Aceasta rezervaţie protejează habitatul specific pentru fauna acvatică şi fauna afectată din cauza vânatului: egretta alba, podiceps cristatus şi egretta garzeta, cerbi lopatari, mistreti, pauni, gavia stellata, Ixobrychus minutus, Nycticorax, Limosa Laponoca etc. Acumularea Murani reprezintă un locul ideal de cuibărire şi de popas pentru un nenumărate de păsări de apă.

Biodiversitate

Aria protejată dispune de mai multe tipuri de habitate constituite din ape curgătoare și stătătoare, mlaștini și turbării, habitate de păduri în tranziție, culturi și pajiști panonice cu o mare varietate de floră și faună specifică zonelor umede. Dintre speciile din fauna ocrotită sau rară găsim în zona Murani broasca ţestoasă (Emys arbicularis), corcodelul (Podiceps cristatus), precum şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmens) în pasaj. În zona descrisă fauna şi flora sunt deosebit de bogate, creând condiţii microclimatice favorabile pentru dezvoltare.

Avifaună Aria naturală prezintă o importanță deosebită pentru multitudinea de specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) rare semnalate în arealul rezervației, dintre care: erete de stuf (Circus aeruginosus), chiră neagră (Chlidonias nigra), chirichița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), barză albă (Ciconia ciconia), corcodel mare (Podiceps cristatus), lișiță (Fulica atra), gâscă cenușie (Anser anser), gârliță mare (Anser albifrons), gârliță mică (Anser erythropus), rață mare (Anas platyrhynchos) sau rața cu cap castaniu (Aythya ferina).

Câteva specii de păsări:

Observate de-a lungul timpului în Mlaşitna Mureni: Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte), Egretta garzetta (egreta mică), Botaurus stellaris (buhaiul de baltă), Ardea purpurea (stârcul roşu), Aythya nyroca (raţa roşie), Circus aeruginosus (erete de stuf)
Dintre speciile comune: Anas platyrhynchos (raţa sălbatică), Anas querquedula (rața cârâietoare), Anas clypeata (rața lingurar), Aythya ferina (rața cu cap castaniu), Lxobrychus minutus (scrofiţa de baltă), Podiceps ruficollis (corcodelul pitic), Podiceps cristatus (corcodelul mare), Fulica atra (lişiţa), Gallinula chloropus (găinușa de baltă), Rallus aquaticus (cârstelul de baltă), Chlidonias hybridus (chirighița cu obraz alb), Vanellus vanellus (nagâțul), Acrocephalus scirpaceus (lacărul de stuf), Acrocephalus arundinaceus (lacărul mare).
În migraţie: Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic), Egretta alba (egreta albă), Ardeola ralloides (stârcul galben), Ardea purpurea (stârc roşu), Ciconia nigra (barza neagră), Plegadis falcinellus (ţigănuşul), Platalea leucorodia (lopătarul), Anser erythropus (gârlița mică), Aythya nyroca (raţa roşie), Haliaeetus albicilla (codalbul), Milvus milvus (gaia roşie), Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică), Himantopus himantopus (piciorongul), Pecurvirostra avosetta (culicul cu spadă).
Alte specii de pasaj: Anser albifrons (gârlița mare), Anser anser (gâsca cenușie), Anas querquedula (rața cârâietoare), Fulica atras (lişiţa), Larus (pescărușul argintiu), Chlidonias (chirighița), Tringa (fluierarul), Calidris (fugaciul), Vanellus vanellus (nagâţul).
Cele ce staţionează până la începutul iernii: Anas platyrhynchos (raţa sălbatică), Anas crecca (rața pitică), Anas penelope (raţa fluierătoare, Anas acuta (rața sulițar), Aythya fuligula (rața moțată), Aythya ferina (rața cu cap castaniu), Bucephala clangula (rața sunătoare), Mergus albellus (ferestrașul mic), Mergus serrator (ferestraşul moţat), Anser albifrons (gârlița mare), Panurus biarmicus (pițigoiul de stuf), Remis pendulinus (boicuşul)
Specii răpitoare: Aquila heliaca (acvila de câmp), Buteo buteo (șorecarul), Circus pygarus (eretele sur), Accipiter nisus (uliul păsărar).

• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

• Fără condiţii de campare

• Fără trasee amenajate

• Fără trasee marcate

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)

Rezervaţia a fost creată în 1971 pe cursul pârâului Măgheruş, este situată la contactul dintre Câmpia înaltă Vinga şi Câmpia joasă a Timişoarei şi are o lungime de 4 km. Acumularea a fost concepută pentru a atenua undele de viitura din amonte.

La sfârşitul anilor 1980, stufărişul a fost înlocuit cu o zonă de păşune umedă. Acumularea Murani, parte a rezervaţiei, a fost intenţionat desecată de către Apele Române Banat, în scopul decolmatării. Din cauza desecării, numărul speciilor de păsări s-a redus treptat, dar se pot observa încă specii protejate de lege, precum Podiceps cristatus, Anser anser, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythya ferina, Anas plathyrynchos, Fulica atra. În zona de mlaştină mai cuibăresc specii de Ardeide.