Zona agroturistică a piemontului masivului Poiana Ruscă este amplasată în partea de est a judeţului Timiş la graniţa cu judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin acestei zone sunt:

Margina, Curtea, Pietroasa, Tomeşti, Nădrag, Fîrdea, Dumbrava, Mănăştur, Traian Vuia, Bîrna, Criciova, Victor Vlad Delamarina, Găvojdia precum şi un oraş - Făget.

Munții Poiana Ruscă sunt o grupă montană extinsă aparținând Carpaților Occidentali. Se întind pe o suprafață de cca 2.640 km², având altitudini medii în jur de 700 – 1000 m. Masivul Poiana Ruscă poate fi considerat ca o punte de legătura între Carpații Meridionali și Munții Apuseni, deoarece spre nord se extind până în lunca Mureșului, care între Deva si Ilia separă Munții Poiana Ruscă de Munții Metaliferi, în timp ce spre est si vest între Carpații Meridionali și Munții Apuseni se interpun zonele joase Lugoj, Strei și depresiunea Transilvaniei.

Geologie  Din punct de vedere geologic, Munții Poiana Ruscă sunt alcătuiți din șisturi cristaline.

Relief  Masivul Poiana Ruscă se caracterizează printr-un relief nivelat în trepte și fragmentat în culmi lungi, ale căror înălțimi maxime oscilează în jur de 1300 m. Munții Poiana Ruscă sunt dominați de o culmă centrală înaltă care unește cele două culminații principale ale masivului - vârful Padeș (1.374 m) și vârful Rusca (1 356 m). Din aceste vârfuri se desprind radiar culmi lungi, numite de localnici ,,picioare", care coboară până în depresiunile periferice.

Cele mai reprezentative elemente de atractivitate aparţinând cadrului natural care se constituie în principalele repere ale ofertei turistice ale Munţilor Poiana Ruscă pot fi grupate astfel:

• Forme de relief modelate pe roci metamorfice (șisturi cristaline, filite, paragnaise) alcătuite din: creste, forme piramidale, interfluvii cu aspect greoi.
• Martorii de eroziune (Druja, Pagul, Beneș, Cioaca Mutului etc.) sunt locuri de pe care se pot efectua tururi de orizont asupra zonelor înconjurătoare.
• Forme de relief modelate pe roci calcaroase (calcare, dolomite cristaline) variate în perimetrul Luncani-Tomești-Poieni unde se întâlnesc lapiezuri, doline, polii, văi oarbe, sohodoluri, sectoare de chei (Cheile Minișului pe râul Miniș), și defilee mici, peșteri sărace în microforme; ca văi tipice cu un asemenea relief format pe calcare și dolomite pot fi menționate: valea Bega Luncanilor, valea Bega Poienilor, Valea Gladnei.

Dintre formele de relief deosebite, condiționate de rocile calacroase, poate fi amintită

• stânca în formă de piramidă de la Tomești, situată în versantul stâng al văii Bega, imediat amonte de fosta fabrică de sticlă. Stânca reprezintă un rest ruiniform al unui strat vertical de calcar alb - cenușiu rubanat, rămas în relief datorită unui sistem de fisuri care l-a modelat.
• Defileul Gladnei de la Surduc , unde valea a săpat pintenul cristalin reprezentat de Măgura Surducului (496 m). În defileu s-a amenajat un baraj, rezultând lacul de acumulare Surduc
• Peșterile cunoscute din Poiana Ruscă se înscriu între peșterile mici și mijlocii și nu au o importanță speologică deosebită. În general, sunt peșteri fosile și nu sunt bogate în stalagmite, stalactite sau alte ornamentații naturale

Vârfuri Principalele vârfuri din Timiș sunt:

ü  Vârful Padeș, 1.374 m

ü  Vârful Rusca, 1.355 m

ü  Vârful Stâlpului, 977 m

ü  Vârful Glodea, 950 m

ü  Vârful Albota, 947 m

ü  Vârful Daia, 917 m

ü  Vârful Brăinul Mare, 874 m

ü  Vârful Strâmbului, 763 m

Fauna şi flora – specii rare, ocrotite sau pe cale de dispariţie

Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscă are câteva specii din fauna României foarte rare sau pe cale de dispariţie. Dintre aceste specii trebuie amintite: corbul (Corvus corax) în zona Rădmăneşti; lăstunul de mal (Riparia riparia) în zona Hitiaş; râsul (Lynx lynx) în zona Făget şi nu în ultimul rând ursul carpatin (Ursus arctus), în zona Făgetului. Din floră, specia cea mai interesantă este Narcisa (Narcissus Poeticus) întâlnită în zona Băteşti, din comuna Făget.

În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întâlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturile sub carpatice (coniferele – molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița.

Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeș dar și pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag – Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii.

Fauna acvatică - Pe cursurile de apă – pâraiele Padeș și Cornet în mod deosebit – este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezența acestuia se oprește pe teritoriul comunei Nădrag, până în apropiere de uzină de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare și plumbuire a tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de uzină, își fac apariția alte specii de pește: elanul, mreana, știuca și bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.

Climatul subalpin, pădurile de foioase și rășinoase factori deosebit de favorabili pentru odihnă, au o largă extensiune în Munții Poiana Ruscă.

Conform Ordinului 1019/2005 , în zona montană se află următoarele comune:

• comune integral în zona montană:
  • Nădrag
• comune parțial în zona montană:
  • Fârdea- cu 3 sate componente: Gladna Montană, Hăuzești, Zolt
  • Margina - cu 4 sate componente: Bulza, Groși, Nemeșești, Sintești
  • Pietroasa - cu 2 sate componente: Fărășești, Poieni
  • Tomești - cu 4 sate componente: Baloșești, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus

Potenţialul turistic

Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscă se caracterizează printr-un potenţial turistic foarte puternic şi variat.

                În Munţii Poiana Ruscă, se pot găsi poteci marcate pe următoarele trasee:

• din localităţile Nădrag, Fârdea, Gladna Română, Zolt şi Luncani la cabana Căpriorul; de la cabana Căpriorul, de la Luncani şi de la Nădrag (prin Valea Cârlionţu) spre Vârful Padeş; Gladna Română – Zolt – Luncanii de Jos;
• Zolt – Pomărie – Tomeşti; din Nădrag la Cascadele, din Valea Cornet la Monumentul Turistului, la Turnul de observare prin Valea Izvodiei, la placa comemorativă a reginei Elisabeta; Jdioara – Cetatea Jdioara; Româneşti sat – Peştera Româneşti;
• Comuna Nădrag - Valea Nădrag - Satul Gosta - Izvoarele Mari - Vârful Padeș (1382)- Vârful Padașel - Poiana Tăul Ursului - Vârful Rusca (1355) - Comuna Lunca Cernei De Sus;
• Satul Luncani - Vârful Padeș (1382) - Poiana Bradului - Otelul Roșu;
• Satul Surduc - Satul Fârdea - Vârful Brăinu Mic - Vârful Daii - Comuna Căpriorul - Vârful Padeș (1382) - Valea Loznei - Satul Rusca Montana;
• C.F.R. Sacu - Comuna Sacu - Satul Tancova - Comuna Nădrag - Valea Nădrag - Cabana Căprioara;
• Comuna Nădrag - Valea Cornetului - Valea Sarica - Izvorul Partizanului - Poiana Bradului - Otelul Roșu;
• Vârful Padeș  - Șapte Izvoare - Monumentul Turismului - Satul Rușchița - Vârful Fieraru - Comuna Lunca Cernei De Sus;
• Satul Tomești - Vârful Glodea - Satul Poieni - Satul Bătrâna - Vârful Rusca (1355);
• Satul Luncani - Pârâul Topla - Cabana Căprioara;
• Satul Romanești - Peștera Romanești - Valea Lui Liman - Complex Turistic Valea Lui Liman;
• Complex Turistic Valea Lui Liman - Valea Sașa - Vârful Rusca (1355) - Satul Rușchița.

Vârful Padeș (cunoscut sub denumirea de Vârful Padeșu), cu o altitudine de 1.382 m, este cel mai înalt vârf din Munții Poiana Ruscă. Din punct de vedere administrativ se găsește pe teritoriul județului Timiș în limitele comunei Nădrag.

Se pot distinge patru categorii de turism practicabil în această zonă:

• turism de tabără pentru tineret
• turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc

Lacul este înconjurat în mare parte de păduri de foioase şi fâneţe, pe maluri fiind ridicate numeroase case de vacanţă. În zonă fauna este deosebit de bogată ceea ce face ca şi atracţia cinegetică să fie deosebit de mare. Animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, popândăul, dihorul, nevăstuica, fazanul, cocoşul de munte, lupul, vulpea, mistreţul, veveriţa, cerbul, căprioara, pisica sălbatică sau chiar ursul.

Pe lângă lac sau în satele învecinate proprietarii caselor de vacanţă sau sătenii oferă cazare şi masă turiştilor.

• turism clasic organizat în hoteluri, moteluri, cabane şi campinguri

Reţeaua de cazare a zonei este diversificată, incluzând hoteluri, cum ar fi la Făget hotelul Padeşul. De asemenea, la Tomeşti, în apropierea cărei localităţi se află şi Peştera Româneşti, în care se organizează şi concerte de muzică simfonică, funcţionează complexul turistic „Valea lui Liman” iar în apropiere de localitate Nădrag cabana „Căpriorul” (dezafectată în prezent) .

• agroturism în stadiu incipient de organizare

Trebuie să precizăm că ofertele de cazare în zona de interes sunt multiple şi variate, dar nu sunt în totalitate clasificate. Zona dispune de un potenţial agroturistic ridicat.

• Turism specializat

In cadrul Munţilor Poiana Ruscă se poate practica cicloturismul şi diferite sporturi acvatice în perimetrul lacurilor Fârdea şi Cinciş

Rezervaţii şi arii protejate

Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscă dispune de două rezervaţii naturale, respectiv Locul fosilifer Rădmăneşti de 4 ha, aflat pe raza Ocolului Silvic Făget şi Locul cu Narcise cu o suprafaţă de 20 ha din satul Băteşti aparţinând de oraşul Făget. De asemenea, în zonă se află o arie protejată în suprafaţă de 362 ha pe teritoriul comunei Fîrdea - Lacul Surduc.

Locul fosilifer Rădmăneşti  este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN pe teritoriul administrativ al comunei Bara, situată în extremitatea nordică a județului Timiș, la limita teritorială cu județul Arad, în bazinul superior al râului Miniș, la 11 km distanță de orașul Lugoj.

• Descriere Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000  și reprezintă o zonă (alunecări de teren, aflorimente) în lunca văii Minișului, unde în stratele de rocă sedimentară sunt semnalate importante depozite de faună fosilă de moluște (atribuită Terțiarului), asemănătoare celei din rezervația paleontologică Locul fosilifer Zăbalț ce se află pe teritoriul învecinat, în județul Arad.  Este situată la la 10 km de Lugoj, ocupă 4 ha pe teritoriul administrativ al comunei  Bara, în locul zis "Piatra Rea". Este un zăcămant de referință pentru descrierea intervalului stratigrafic corespunzător Ponțianului Mediu. Au fost descrise 121 de specii fosile, lame libranhiate și gasteropode ( Sinanodonta brandenburgi, Unio procumbens, Uniobielzi, Limnocardium secans, Limnocardium scabriusculum, Limnocardium decorum, Limnocardium vicinum, Limnocardium banaticum, Limnocardium penslii, Limnocardium apertum, Phyllocardium complanatum, Plagiodacna auingeri, Oseudodactillus simplex, Dreissenomya schroeckingeri, Dreissenomya arcuata,Dreissenomya simplex,Congeria radmanesti, Congeria turgida, Congeria simulans, Congeria brandenburgi, Congeria babatonica cavernosa, Theodoxus radmanesti, Theodoxus crescens, Pyrgula archimedis, Pyrgula incissa, Radix paucispira, Gyraulus varians, Gyraulus micromphalus ).

Pajiștea cu narcise Bătești arie protejată care ocupă 20 ha, se află în extremitatea nord-estică a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești teritoriul administrativ al orașului Făget, pe partea dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. A fost declarată rezervație pentru specia protejată Narcissus poeticus,  care vegetează alături de exemplare de stânjenei din specia Iris sibirica. Narcisele au o caracteristica speciala: daca le tai sau le rupi in maxim 24 de ore sunt uscate, iar bulbii transplantați oriunde in alta parte decât aici nu se prind.

Acumularea Surduc, înfiinţată în 1975, este cea mai mare întindere de apă din Piemonturile Vestice. Este o apă oligotrofă, curată, cu maluri fără vegetaţie, doar partea amonte prezentând câteva tufe de răchită şi sălcii pe malul polderelor de refulare înierbate. Aceste locuri sunt improprii pentru cuibăritul păsărilor acvatice. Flancurile lacului sunt puternic antropomorfizate prin numeroase şi diverse construcţii de sfârşit de săptămână. Zona are un ridicat potenţial piscicol deoarece, pe lângă Lacul Surduc, dispune de două importante râuri ale judeţului Timiş, respectiv Timiş şi Bega.

Suprafața acumulării este actualmente de 357 ha (cea mai mare din județ), iar odată cu darea în folosință a etapei următoare nivelul va crește cu 6 m prin aport de apă dintr-un izvor al Begăi dinspre Luncani, printr-un tunel de aducțiune, până la acoperirea unei suprafețe de 538 ha. Lacul Surduc este deținătorul unui record național: cel mai îngust baraj raportat la volumul de apă reținut. Lacul a fost realizat în vederea acoperirii cu apă potabilă și industrială a zonei Timișoara și a zonei din amonte, prin reglarea și suplimentarea debitului pe Canalul Bega (în regim de urgență). Alte folosințe sunt: asigurarea cu apă pentru irigații și pescuit.

Situl Ţinutul Pădurenilor are o suprafaţă topografică totală de 7174 ha, cuprinsă pe teritoriul a 8 comune, situate la limita judeţelor Hunedoara (97%), Caraș-Severin (1%) şi Timiş (2%): Lunca Cernii de Jos, Bunilă, Cerbal, Lăpugiu de Jos, Bătrâna (judeţul Hunedoara); Tomeşti, Pietroasa (judeţul Timiş) şi Rusca Montană (Caraș-Severin).

Codrii Seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei - Este în județele Hunedoara şi Timiş, în Munţii Poiana Ruscă, altitudine: 750 - 1100 m. Zona este deschisa turiștilor fără taxă de vizitare. Nu există condiții de campare, există trasee amenajate.

Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei fac parte din cadrul unei rezervaţii naturale, care protejează copacii cu o vârstă de până la 200 de ani. Valea Dobrișoarei și Prisloapei adăpostesc o rezervaţie naturală de tip forestier, în care timpul s-a oprit, constituind o lume veche de două veacuri. Arborii au structuri cvasivirgine și pluriene, cu dimensiuni impresionante. Aria protejata se întinde pe teritoriul a două judeţe: Judeţul  Hunedoara (82%) şi Timiş (18%). Cea mai mare parte a ariei se găseşte pe teritoriul comunei Bătrâna, nume sugestiv pentru comoara pe care o adăposteşte. Rezervaţia are o suprafaţă de 139.3 ha şi este inclusă în prezent într-un sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică. Custodie rezervaţiei o deţine Direcţia Silvică Deva, prin Ocolul Silvic Dobra.

ISTORIE

Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale

Întreaga zonă este atestată documentar încă din secolele XIII – XIV, constituind o comunitate românească aflată când sub ocupaţie turcească, când habsburgică. Vestigiile şi monumentele zonei reflectă întru totul această alternanţă.

În satul Româneşti există o aşezare paleolitică din mil. VI I. Chr., la Făget se găsesc ruinele cetăţii Făgetului din secolele XVI – XVII; în satul Jdioara, comuna Criciova se află Cetatea Jdioarei din secolele XIV – XVI, iar în satul Româneşti din comuna Tomeşti, în peştera „Vârful lui Filip” se află o aşezare neolitică din epoca bronzului datând din mil. II I. Chr.

În comuna Fârdea pe Valea Brăinului se află o fostă mină de argint din secolele XIX. La Mănăştur există o aşezare medievală şi ruine de biserică din mil. III I. Chr. Precum şi un pâlc de platani de pe vremea împărătesei Maria Tereza. În satul Poeni se găsesc ruinele castelului Oster von Leopoldina şi cripta familiei Oster, la Româneşti se află Mănăstirea „Izvorul lui Miron”, iar în localităţile Victor Vlad Delamarina şi Traian Vuia s-au născut poetul, respectiv inventatorul Traian Vuia.

MOD DE ACCES

Poiana Rusca:

Accesul se realizează prin centrele urbane Deva, Hunedoara, Simeria, Calan, Hateg, Caransebes, Lugoj, prin Faget si Ilia, situate in jurul masivului și legate de principalele căi ferate și drumuri naționale din țară.

In partea nordică a munților Poiana Ruscă se află șoselele modernizate Ilia-Lugoj și Simeria-Deva-Ilia. În dreptul comunelor Vetel, Dobra, Cosava, Făget și Traian Vuia, din aceste două drumuri naționale pornesc traseele turistice.

In vestul masivului șoseaua modernizată E70 urmărește lunca Timișului între orașele Lugoj si Caransebeș. Traseele turistice montane pornesc din această arteră în dreptul comunelor Gavojdia și Sacu.

In partea sudică se află DN68, care face legătura între orașele Caransebeș și Hațeg pe valea Bistrei, valea Zeicani și țara Hațegului. Din aceasta șosea se desprind traseele turistice montane de la Voislova și Totești.

In est, rețeaua rutiera din jurul munților Poiana Ruscă se închide prin drumul E79, care unește, în lungul văii Ștreiului, orașele Hațeg și Simeria. În dreptul localității Calan se desprinde o ramificație modernizată spre Hunedoara, unde un alt drum național, DN68, face legătura spre Deva sau Simeria pe valea Cernei și prin comuna Santuhalm.

Rezervația Naturală Pajiștea cu narcise Batești

situată la 800 m de DN 68A, între orașul Făget și comuna Margina, pe partea dreaptă a sensului de mers Lugoj – Deva

Lacul Surduc

Accesul se poate face pe  DN Timișoara – Deva, dreapta în localitatea Traian Vuia spre Fârdea.

Lacul este situat in Vestul țării, în județul Timiș, în partea de sud est a munților Poiana Ruscă, la o distanță de aproximativ 100 de km de Timișoara și la 30 km de Lugoj. Accesul se poate face pe  DN Timișoara – Deva, dreapta în localitatea Traian Vuia spre Fârdea.

Codrii Seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei

Din Judeţul Timiş: prin Pietroasa şi Tomeşti

Din Judeţul Hunedoara, prin comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Lăpugiu de Jos, Lunca Cernii de Jos.