Mlaştinile Satchinez formează o rezervaţie naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare în hotarul localităţii Satchinez, din judeţul Timiş. Este supranumită „Delta Banatului".

Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României.

Peste 100 specii de păsări majoritatea protejate pe plan european, din care 42 specii păsări ale locului, 93 de specii de plante acvatice și palustre, 10 asociații vegetale, 875 de specii de insecte

Mlaștinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaștini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizează prin existența unor mlaștini permanente ce alternează cu suprafețe ocupate de stuf, bălți, fânețe și pâlcuri de sălcii. Zona de tampon este importantă atât pentru protecția rezervației cât și prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru numeroase păsări.

În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea:

122 ha – rezervația propriu-zisă;

1.072 ha – zona tampon de tip mozaic, ce cuprinde:

• Acumularea Satchinez;

• Balta Bărăteaz;

• Balta Mare și Balta Zootehnie;

• Balta Verbuncu.

Pasările ocrotite

Rezervația naturala Mlastinile de la Satchinez deține valori ecofaunistice incontestabile.
Dintre speciile care cuibăresc in zona menționam: ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), egreta mică (Egretta garzetta, declarata monument al naturii, pasăre la care se raportează majoritatea preocupărilor de protecție și de cercetare ornitofaunisticii de la Satchinez), egreta mare (Egretta albă, monument al naturii), stârcul galben (Ardeola ralloides , monument al naturii), cormoranul mic (monument al naturii), cataliga (monument al naturii), piciorongul (Himantopus himantopus), buhaiul de balta, stârcul pitic, stârcul cenusiu (Ardea cinerea) , stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) corcodelul mare, rața salbatică, gainuța de baltă, lișițe, carstelul-de-apă, creștetul pestriț, nagâțul, chirighița, boicusul, codobatura-cap-negru etc.

Dintre rapitoare: heretele de stuf, vânturelul de seara, vinderelul roșu, șoimul rândunelelor, ciuful de campie, cucuveaua. In timpul pasajelor apar alte specii: limicole, rate si gâște sălbatice, uneori cocori, pasări cântătoare s.a.

Alături de păsările care sunt stăpânul de drept al rezervației au fost văzute o serie de animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț.

Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu - zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Sălciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici completează peisajul de vis

• Tipuri de habitate: pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice

• Specii de mamifere: Lutra lutra (Vidră, Lutră); Spermophilus citellus (Popândău, Şuită)

• Specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);

• Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)

• Specii de peşti: Cobitis taenia (Zvârlugă); Misgurnus fossilis (Ţipar)

• Specii de nevertebrate: Arytrura musculus; Carabus hungaricus; Gortyna borelii lunata; Lycaena dispar

A fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez. Rezervaţia naturală propriu zisă are o suprafaţă de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiş din 2002 a fost mărită la 1120 ha, suprafaţa totală fiind de 1200 ha. Acest habitat natural este o reminiscenţă a vechilor mlaştini care acopereau până la mijlocul secolului al VIII- lea aceste ţinuturi. Perioada în care pot fi văzute păsările în rezervaţie este între 15 aprilie - 15 septembrie, dar în toamnele şi iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câte un exemplar din păsările migratoare pe aceste meleaguri.