Grădina Zoologică Timişoara este cea mai nouă grădină zoologică din România şi este amplasată în partea de nord-est a Municipiului, în Pădurea Verde, pe o suprafaţă de 6,34 ha teren, aflat în proprietatea Consiliului Local al Municipiului Timişoara.

În anul 2007, Grădina Zoologică a fost modernizată, cu această ocazie, s-au amenajat 16 habitate care adăpostesc 29 de specii şi un număr de 144 de animale.

Printre animalele pe care Grădina Zoologică Timişoara le are în colecţie enumerăm:

• Mamifere:

• Ursul brun (Ursus arctos)
• Pisica sălbatică (Felis silvestris)
• Cerbul comun (Cervus elaphus)
• Căprioara (Capreolus capreolus)
• Iepurele european (Oryctolagus cuniculus)
• Renul (Rangifer tarandus)
• Poneiul de Shetland (Equus cabalus)
• Ratonul nordic (Procyon lotor)
• Macacul japonez (Macaca fuscata)
• Leul (Panthera leo)
• Maimuţa Hussar (Erythrocebus patas)
• Guanaco (Lama guanicoe)
• Porcuşorul de guineea (Cavia porcelus)
• Mara (Dolichotis patagonum)
• Cangurul pitic (Macropus rufogriseus)
• Capra domestică (Capra hyrcus)

• Păsări:

• Struţul (Struthio camelus)
• Emu (Dromaius novaehollandiae)
• Păunul comun albastru (Pavo cristatus)
• Lebeda negră (Cygnus atratus)
• Lebeda mută (Cygnus olor)
• Gâsca chinezească (Anser cygnoides domesticus)
• Călifarul roşu (Tadorna feruginea)
• Raţa fluierătoare europeană (Anas Penelope)
• Raţa suliţar (Anas acuta)
• Raţă ciliană (Anas sibilatrix)
• Raţa leşească (Cairina moschata)
• Găina (Gallus gallus domesticus)
• Bibilica (Numida meleagris)
• Curcanul (Meleagris gallopavo)
• Guguştiucul (Streptopelia decaocto)

• Reptile:

• Broasca ţestoasă de Florida (Trachemys scripta)
• Broasca ţestoasă de apă europeană (Emys orbicularis)
• Broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermanni)
• Broasca ţestoasă grecească (Testudo graeca)
• Iguana (Iguana iguana)

In cadrul Grădinii Zoologice a fost amenajat un loc de joacă şi safari şi un kinder zoo (cu animale domestice)

Grădina Zoologica a fost deschisă publicului timişoarean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna ţării.

De la deschidere şi până la finele lui octombrie 2005, a fost administrata de către Regia Autonoma Horticultura, transformată ulterior în societate comercială. Modul de intreţinere al acestui obiectiv nu se ridica la standardele cerute unui astfel de obiectiv.

Pentru a remedia aceasta situaţie, începand cu anul 2002, Primăria Municipiului Timişoara a obţinut titlul de proprietate asupra terenului, pe care se află amplasată Grădina Zoologică iar apoi, în anul 2003, în calitate de proprietar a 6,34 hectare, a început realizarea Studiul de Fezabilitate pentru reamenajare.

În anul 2006, lucrările de investiţii au continuat cu amenajarea de alei, parcaje, canale-  podeţe, sistematizare pe verticală, drenaj pentru adăpostul cerbilor şi construcţia  adăpostului  pentru urşi.

Grădina Zoologică din Timişoara a devenit membru ai Federaţiei Grădinilor Zoologice şi Acvariilor Publice, ceea ce  permite colaborarea şi cu alte grădinii zoologice  din ţară şi membri  EAZA.

Grădina Zoologică a fost redeschisă pentru public la 1 iunie 2007, Ziua Internaţională a Copiilor, în condiţii în care habitatele pentru prezentarea colecţiei de animale asigurau toate condiţiile privitoarer la protecţia şi bunăstare a animalelor, în condiţii de captivitate.

Grădina Zoologică din Timişoara este situată în Pădurea Verde

Pădurea Verde  reprezintă un spaţiu deosebit, amenajat cu arbori, arbuşti şi multe flori intens colorate, cu alei şi locuri de odihnă ascunse în desişul pădurii. Pădurea Verde are o suprafață de 721ha.

La Pădurea Verde s-au pus bazele Muzeului Satului Bănăţean, o parte din suprafaţa pădurii a fost pusă la dispoziţia Liceului Silvic, ulterior s-a construit staţia meteorologică şi s-a amenajat grădina zoologică.
Pădurea Verde avea o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare şi a fost declarată încă din 1732 domeniu de vânătoare rezervat exclusiv primului guvernator al Banatului, contele Florimund de Mercy. După 1753, când s-a introdus administraţia civilă în Banat, pădurea, păzită permanent de husari, a devenit accesibilă şi altor ofiţeri superiori. La vremea respectivă, suprafaţa ei era aproape dublă faţă de cea de astăzi. Jumătate din pădure a fost tăiată la începutul secolului XX, terenul fiind transformat în pământ arabil pentru colonia maghiară stabilită în actuala comună Dumbrăviţa.

În perioada interbelică, pădurea a aparţinut Domeniilor Coroanei Regale şi era destinată vânătorii de fazani, cerbi şi căprioare care trăiau aici într-o rezervaţie. Tot atunci s-a înfiinţat pepiniera oraşului şi au fost plantaţi în jur de 400.000 de puieţi pentru a se realiza o centură verde a oraşului.

 În 1954, statul a pus la dispoziţia oraşului 150 de hectare de pădure pentru înfiinţarea unei rezervaţii naturale şi a unei zone de agrement.