Peștera de la Românești sau Peștera cu Apă, situată în apropierea localității cu același nume, în versantul stâng al văii Pustinia, nu departe de confluența ei cu Bega Poienilor. Săpată în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Peșterii), face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m și înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge. În Sala Liliecilor săpată in brecie tectonică (foarte puține cazuri în peșterile din țară) se găsește o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior și cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament și cunoștințe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecția mai multor falii.

Situată în apropierea satului Româneşti, Comuna Tomeşti din judeţul Timiş, peştera a fost explorată pe o distanţă de 1450 metri aflându-se încă în curs de explorare. Galeriile accesibile turiştilor însumează 340 metri. Intrarea lată de 9,5 metri şi înaltă de 2 permite luminii să lumineze calea vizitatorului pe o distanţă de 70 metri, după care utilizarea unui sistem de iluminare artificială devine necesară. Galeria principală este aproape rectilinie, de mari dimensiuni atingând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită coloniei de lilieci ce sălășluiesc aici. Temperatura medie în peşteră este cuprinsă între 6 şi 8oC.

Concerte

Beneficiind de la natură de o acustică deosebită, Peştera Româneşti a fost, pentru prima dată, gazda unui concert în anul 1984, an în care Cercul Speotimiş organiza cel de-al 12-lea Speosport Republican. Primul concert din Peştera Româneşti a fost un concert simfonic inaugural al Speosportului la data de 11.10.1984. Succesul de care s-a bucurat acest prim concert a făcut ca evenimentul să se repete, încă o dată, iar apoi din nou şi din nou, devenind încet un obicei binecunoscut ca în fiecare an să fie cel puţin un concert în Peştera Româneşti.

Pe scena improvizată din peşteră, au concertat nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice. Melomanii ce au vizitat în fiecare toamnă peştera s-au putut bucura de spectacolul oferit de : orchestre ale Filarmonicii “Banatul” în repetate rânduri, Filarmonica din Arad, Orchestrele simfonice ale Profesorilor de la Facultatea de Muzică, corurile “Margana”, “Sabin Drăgoi”, “St. Rafailo Banatski”(Serbia) şi “Canon”, formaţiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Zdob şi Zdub” solişti de marcă cum ar fi Ştefan Ruha, Alexandra Guţu, Kathleen Evans, Gabriel Croitoru şi alte orchestre simfonice internaționale. Concertul în care a fost prezentă formaţia “Zdob şi Zdub” a reuşit să atragă un număr record de 2000 de oameni.

Primele cercetări cu caracter speologic au fost făcute în secolul XIX de T. Orthmayr (1872). Săpături arheologice ulterioare, au scos la iveală oase de urs de cavernă și obiecte provenind de la o așezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparținând culturilor de Tisa și Coțofeni, precum și o vatră acum reconstituită și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile de urs de cavernă.

În anii 1960 peștera intră in atenția ISER București prin Ștefan Negrea, Alexandina Negrea și Vasile Sencu. Ulterior peștera și întreaga zonă carstică din versantul stâng al Văii Fărăsești este explorată de către clubul Speotimiș care aduce noi contribuții majore la cunoașterea genezei peșterii.

• MOD DE ACCES

• Din Timișoara pe drumul E70 Timișoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coșava.
• Din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coșava.
• Din Coșava se urmează șoseaua spre Valea lui Liman până în localitatea Românești.
• Din Românești există un traseu parțial accesibil auto până la peștera ~o oră de mers pe jos~ care părăsește satul în dreptul cimitirului. Se urmărește marcajul cu cruce galbena.

Se mai poate ajunge la peșteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron , apoi încă ~2,5 km de mers de la bifurcația: (la dreapta , spre Fărăsești, la stânga spre Pietroasa ) urmând drumul spre Fărăsești. Se ajunge in dreptul unui sector de chei de unde mai sunt~120 metri de urcat în versantul stâng geografic pe potecă până la intrarea în peșteră.