Peștera de la Românești sau Peștera cu Apă, situată în apropierea localității cu același nume, în versantul stâng al văii Pustinia, nu departe de confluența ei cu Bega Poienilor. Săpată în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Peșterii), face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 m și înaltă de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70m. Pe această porțiune pereții sunt înverziți de alge.

Cascada Cornet este situată pe cursul de apă Pârâul Cornet la o distanţă de aproximativ 5 km. în amonte faţă de localitatea Nădrag, pe valea cu acelaşi nume. Diferenţa de nivel a albiei pârâului dintre partea de sus şi partea de jos a cascadei este de aproximativ 5 m. Cascada este situată în mijlocul pădurii, într-op zonă de un pitoresc natural deosebit propice pescuitului de păstrăvi, iar persoanele curajoase, care pot să ignore temperatura foarte scăzută a apei, pot să se scalde în bazinul natural format la baza stâncii care mărgineşte cascada.

Este ctitoria mitropolitului Vasile Lăzărescu, din anul 1944. A fost înzestrată prin osteneala exarhului mănăstirilor din Banat din acea vreme, Justinian Dalea. Serviciile religioase se oficiau la început în capela amenajată în interiorul imobilului. Desfiinţată în timpul regimului comunist, a fost reorganizată prin stăruinţa I.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu. Prima biserică s-a construit între 1968–1972. Pictura a fost executată de Victor Jurcă din Lugoj, iar sfinţirea lăcaşului s-a făcut la 29 august 1972.

Ansamblul pictural: Fresca bisericii, de o mare valoare artistica, datează din 1730, când a fost   refăcuta pe structura picturii din secolul al XVI-lea de către meșteri zugravi deosebit de iscusiți, care ne-au rămas până acum necunoscuți, dar ce par sa fi venit din Țara Româneasca. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare expresivitate, in culori calde si armonioase, constituind cea mai valoroasa  realizare artistica de acest fel păstrata in Banat.

În anul 1910, episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri şi sesizând frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri pe locul numit „Balta caldă“. Temelia bisericii s-a pus în anul 1912, prin dania familiei Glava din Româneşti. A fost terminată în 1929 şi inaugurată în 1931. În 1980 au început lucrările de restaurare a acestui aşezământ, iar biserica a fost repictată, astfel că, la 20 iulie 1991, când se prăznuieşte şi hramul, a fost resfinţită.

Cea mai veche menţiune documentară ce ne este cunoscută despre acest aşezământ monahicesc datează din 1571, după 19 ani de la ocuparea Banatului de către turci, când ieromonahul Laurenţiu, aflat în drum spre Braşov şi Alba Iulia, zăboveşte timp mai îndelungat aici şi face danie o tipăritură din 1562.

A fost înfiinţată în anul 2003, pe temeiul faptului că la Cenad (vechea Morisena) exista în jurul anului 1002 o mănăstire de călugări răsăriteni, cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul ţării noastre. S-a considerat că prezenţa unui locaş monahal în această parte a eparhiei ar contribui la revigorarea vieţii bisericeşti.

A fost înfiinţată în anul 2003, pe temeiul faptului că la Cenad (vechea Morisena) exista în jurul anului 1002 o mănăstire de călugări răsăriteni, cea mai veche atestată documentar de pe teritoriul ţării noastre. S-a considerat că prezenţa unui locaş monahal în această parte a eparhiei ar contribui la revigorarea vieţii bisericeşti.

Biserica, la fel ca întreg aşezământul, este din lemn şi impresionează prin dimensiunile sale. Alte lucrări de construcţie s-au desfăşurat între anii 2001–2006. În prezent, cele două corpuri de clădire, din dreapta şi stânga bisericii, sunt în bună stare de funcţionare. Mănăstirea are şi o gospodărie proprie

Istorie

A fost înfiinţată în anul 2001 cu binecuvântarea I.P.S. Mitropolit Nicolae, mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus de către P.S. Episcop Lucian al Caransebeşului, pe vremea când era episcopvicar la Timişoara, la 12 august 2001.

Mănăstirea Fârdea fost înfiinţată în anul 2001 cu binecuvântarea I.P.S. Mitropolit Nicolae,  mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus de către P.S. Episcop Lucian al Caransebeşului, pe vremea aceea episcopvicar al eparhiei Timişoarei, la 12 august 2001. Este aşezată în vecinătatea lacului de acumulare Surduc. Serviciile religioase se oficiază în biserica nou construită şi sfinţită la 12 octombrie 2003. În anul 2004 au fost finalizate lucrările la chilii, aşezate sub formă de căsuţe de jur împrejurul bisericii, precum şi turnul clopotniţă.