In cadrul Muzeului Satului dinTimisoara se propune reiterarea conditiilor de locuire din satul banatean, de la inceputul secolului 19, prin construirea a 4 gospodarii traditionale replica a unor gospodarii autentice, pe etnii: una romana, una maghiara, una svabeasca si una sarbeasca. Gospodariile vor fi locuite permanent si intretinute de familii atent selectate pe baza unor criterii definite, care vor desfasura activitatile specifice zonei din care face parte locuinta.

Centrul Multifuncțional Transfrontalier de Informare și Promovare Turistică  -   creat in cadrul proiectului HURO /1101/164 / 2.1.3, într-un spațiu un spatiu de cca. 300 mp din cadrul cladirii Bastionului din Timisoara. Principala functiune care va deservi ambii parteneri prin intermediul unui portal software este cea de Centru de informare si promovare turistica. Deasemenea spatiul mentionat are  dotarile necesare pentru a putea acomoda punctul de informare pentru activitatile din cadrul Muzeului Satului si pentru activitatile din satul pescaresc din Csongrad.

Râul Bega are lungimea de 254 km, din care 178 km se află în România şi 76 km în Serbia. Acesta are izvorul în munţii Poiana Ruscăi, la nord-est de Timişoara, parte a Munţilor Carpaţi, şi curge spre Tisa în Serbia şi apoi spre Dunăre.

Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:

- Bega Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti, locul unde anual toamna are loc concertul din Peştera Româneşti, şi

Cartierele istorice de la sud de cetate adăpostesc mii de clădiri de patrimoniu. Vă puteţi rătăci pe nenumăratele străduţe cu arhitectură istorică.

În jurul anului 1850, peste jumătate din populaţia Timişoarei trăia în cartierul Fabric. Dacă "Cetatea" a fost şi rămâne vitrina strălucitoare a oraşului, Fabricul era odată cartierul "timişoreanului de mijloc" şi păstrează şi azi pitorescul secolelor trecute.

Centrul Timişoarei de azi este „urmaşul” cetăţii militare austriece construite în secolul al XVIII-lea. Însă cartierul timişorean Cetate oferă vizitatorului mult mai mult decât vestigii militare, fiind un ansamblu urban coerent, în care monumentele valoroase prezintă conexiuni istorice de nivel european.

Beneficiind de spaţiul natural al pădurii de stejar de la marginea nord-estică a oraşului nostru, Muzeul Satului Bănăţean îşi redefineşte continuu menirea prin exercitarea funcţiilor sale care-l determină să fie o instituţie de cultură aflată în serviciul societăţii şi care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturiile materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane din satele aparţinând Banatului istoric, multicultural şi multietnic, în care românii erau populaţia majoritară.

Istoricul colecţiei de artă se împleteşte nemijlocit cu începuturile Muzeului Banatului din Timişoara, înfiinţat în anul 1872, prin strădaniile şi entuziasmul unor oameni de cultură din această parte a ţării.