Beneficiind de spaţiul natural al pădurii de stejar de la marginea nord-estică a oraşului nostru, Muzeul Satului Bănăţean îşi redefineşte continuu menirea prin exercitarea funcţiilor sale care-l determină să fie o instituţie de cultură aflată în serviciul societăţii şi care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturiile materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane din satele aparţinând Banatului istoric, multicultural şi multietnic, în care românii erau populaţia majoritară. Oferta culturală a muzeului are în vedere atragerea publicului de toate vârstele pentru a-l sensibiliza cu privire la importanţa cunoaşterii, promovării şi păstrării valorilor satului bănăţean tradiţional, materializate în patrimoniul muzeului. Imaginile culturale pe care muzeul le oferă au ca finalitate şi educarea şi formarea estetică a diverselor categorii de public.

Expoziţia permanentă, o rezervaţie de arhitectură populară bănăţeană în aer liber, urmează un plan tematic iniţial în care fiecare zonă etnografică a Banatului urma să fie, în timp, reprezentată prin cel puţin o gospodărie.

Sunt deschise pentru vizitatorii muzeului, unităţile muzeale, majoritatea cu valoare de patrimoniu national: Gospodăria de la Căpâlnaş, Casa de olar din Birchiş, Sălaşul slovac de la Nădlac, din judeţul Arad,Gospodăria de olar de la Jupâneşti, Gospodăria agro-pastorală de laJebel, Gospo-dăria maghiară de la Babşa, Gospodăria agro-pastorală de la Zolt, Biserica de la Topla, Şcoala de la Bârna, Birtuţul de la Bârna, Casa germană de la Biled, din judeţul Timiş, Gospodăria agro-pastorală de la Căvăran, judeţul Caraş-Severin, Casa ucraineană de la Repedea, judeţul Maramureş.

Vizitatorii adulţi ai muzeului pot alege între o vizită liberă şi una cu ghidaj specializat, iar copiii din grădiniţele şi şcolile cu care muzeul are parteneriate educaţionale pot opta pentru o vizită te-matică programată, aleasă din oferta educativă de pedagogie muzeală. În ajutorul vizitatorilor vin cataloagele în limba română, dar şi în câteva limbi străine şi pliantele care se pot procura, contra cost, de la magazinul de artă populară din incintă.

In momentul de fata Muzeul Satului Banatean Timisoara isi atrage diversele categorii de public si prin organizarea periodica de evenimente, ca de exemplu, targuri de mestesugari, concerte de muzica populara, scoli de vara de arta populara, etc.

Lacul, situat in extremitatea estica a amplasamentului, beneficiaza de o incadrare naturala optima desfasurarii unor activitati de agrement, insa el nu este inca folosit la reala sa capacitate, urmand sa faca obiectul concretizarii unor proiecte ulterioare. Aceste proiecte au ca scop principal dezvoltarea activitatilor de pescuit sportiv si agrement prin popularea lacului cu pesti, amenajarea peisagistica si dotarea cu mobilier de specialitate pentru sustinerea acestei activitati, precum si intretinerea acestuia. De asemenea se va lua in calcul dotarea cu barci pentru facilitarea plimbarilor pe lac.

Scurtă istorie

Ideea înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănăţean între anii 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului (pictor, istoric de artă, restaurator de biserici etc.). În anul 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, el a cerut municipalităţii acordul pentru a înfiinţa în curtea Castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci "de interes istoric si artistic", case ţărăneşti etc. La insistenţa celor care i-au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului, Marius Moga şi Ioan Dihor, în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafaţă de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000 a funcţionat ca secţie a Muzeului Banatului, după care, prin Hotărârea nr 48/22.12.1999 a devenit instituţie separată, în subordinea Consiliului Judeţean Timiş. Prin patrimoniul cultural deţinut şi prezentat publicului vizitator, Muzeul Satului Bănăţean constituie o pagină deschisă din istoria Banatului, o mărturie a civilizaţiei populare tradiţionale a românilor şi minorităţilor naţionale din această regiune.