Datare,  denumiri şi funcţiuni istorice

1307 – 1315 (sau 1314)  Carol Robert de Anjou, regele Croaţiei, Dalmaţiei şi Ramei, din 1308 şi rege al Ungariei, construieşte „cu meşteri italieni” (cf. tradiţiei istorice) un castel din cărămidă, amplasat în mare parte în curtea edificiului de astăzi.

1315 – 1323 (1316 – 1318, sau 1325 după alte surse) - castelul serveşte ca reşedinţă regală.Ulterior serveşte ca sediu comitelui de Timiş.

1407 – 1424 (sau 1404 – 1426) - reconstruit în vremea comitelui Pippo Spano de Ozora (Filippo Buondelmonti degli Scolari n. 1369,  +1426).

1443 - deteriorări în urma un cutremur puternic .

1443 – 1447 Ioan de Hunedoara îşi stabileşte reşedinţa la Timişoara şi reface castelul (arh. Paolo Santino da Duccio ?).

1551 – 1552 lucrări de fortificare realizate de arhitecţi militari italieni. De atunci datează conturul în plan al bastioanelor de pe colţurile de sud-est şi sud-vest ale clădirii.

Bombardat în timpul asediilor din 1551 şi 1552.

După 1552 reconstruit, sediul paşei şi al aparatului administrativ şi militar al Eyaletului de Timişoara (un eyalet era cea mai mare unitate administrativă în care era împărţit Imperiul Otoman. Termenul „paşalâc”, utilizat în română, nu există în limba turcă).

1716 - bombardat în timpul asediului.

1727  - lucrări de reconstruire. Transformat în arsenal şi cazarmă de artilerie.

1849 - bombardat în timpul asediului.

1856 – terminat de reconstruit, dobândind forma actuală.

1919 – 1947 „Cazarma Bănăţenă” a Regimentului 7 Pionieri şi a Regimentului 6 Artilerie Grea.

Din 1948 - până în prezent sediul Muzeului Banatului.

Cercetări arheologice: 1902 -1902, 1980, începând din 2007 până în prezent.

Stil arhitectural: Stil romantic, curentul neogotic (arcuri ogivale), cu unele elemente romanice (arcuri în plin cintru).

Aspecte de unicitate: Este „cea mai veche” clădire din Timişoara. În curtea interioară s-au descoperit fundaţiile zidăriilor şi a turnului donjon, datând probabil din 1307 – 1314.

Conţine numeroase colecţii, care actualmente sunt în mare parte în curs de reorganizare.

Muzeul Banatului îşi găzduieşte aici cele trei secţii: Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii.