Situat în centrul oraşului Parcul Rozelor reprezintă una din atracţiile Timişoarei. Faima Timişoarei de oraş al parcurilor sau oraş al trandafirilor este în mare măsură datorată acestui parc.

Suprafaţa actuală a parcului este de 37.490 mp din care, gazonul şi arborii şi trandafirii ocupă 31.890 mp.

Stilul în care a fost conceput parcul este tipic regulat, clasic, cu predominarea liniilor curbe. Terenul are formă dreptunghiulară, în care s-au realizat trei zone de atracţie peisagistică, respectiv două rondouri, cu sectoare concentrice la extreme şi un grupaj de partere cu forme dreptunghiulare, echipate cu alveole pentru amplasarea trandafirilor, cu posibilitate de identificare uşoară, intercalate cu alei de vizitare. În ansamblu este un stil mixt, cu o separare distinctă între fostul rozariu, care păstrează stilul regulat, clasic şi restul parcului, amenajat într-un stil peisager evident.

Zona fostului rozariu este în mod practic singura zonă mai mare amenajată în stil clasic, regulat, dintre toate parcurile Timişoarei. În prezent Parcul Rozelor se bucură de titulatura de rozariu dar această denumire este oarecum improprie, deoarece acest scop utilitar al parcului a dispărut în prezent, fiind înlocuit de un scop recreativ.

Numele parcului este justificat şi prin prezenţa celor aproximativ 10.000 de trandafiri compartimentate prin garduri vii de Buxus sempervirens, care se întind pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 mp şi care aduc cel mai însemnat aport la valoarea peisagistică a parcului.

La cele 400 soiuri de trandafiri existente, începând cu anul 2005, au fost adăugate alte 88 soiuri noi din grupele theahibrid (roşii, roz, galbeni, albi, bicolori, portocalii, mov), floribunda, englezeşti, urcători, trandafiri altoiţi în coroană. Vegetaţia actuală care populează parcul, alcătuită în proporţie de 70% din foioase şi 30% din răşinoase este relativ tânără (aproximativ 50% până în 20 ani). Remarcabile sunt exemplarele de Morus nigra „Pendula”, Picea pungens „argentea”, formele de Taxus baccata, aliamentul de Magnolia kobus şi arcadele de Carpinus betulus din apropierea Teatrului de vară.

In prezent numărul soiurilor ajungând din nou la peste 1200.

Pe lângă straturile cu aranjamente florale şi pergolele dispuse de-a lungul aleilor, parcul are pe latura sudică numeroase sălcii, care mărginesc malul canalului Bega, în plin centru al Timişoarei. Pe scena teatrului de vară din parc se desfăşoară anual festivaluri renumite în aer liber, precum Festivalul Inimilor în luna iulie, sau Festivalul de Operă şi Operetă la sfârşitul lui august sau Ruga Timişoarei, la mijlocul lunii septembrie.

Timişoara sărbătoreşte începând din anul 2009, „Ziua Trandafirului”, în fiecare ultimă zi de joi a lunii mai.

Spre sfârşitul secolului al 19-lea, pe actualul amplasament al parcului, Wilhelm Mühle şi Wenceslas Franz Niemitz puneau bazele unei întinse grădini. Aceştia erau arhitecţi peisagişti renumiţi şi cultivatori de plante ornamentale, pe care le exportau din Timişoara în întreaga Europă, deseori spre destinaţii precum Viena sau Budapesta. Ei au realizat împreună planurile şi amenajarea Grădinii Regale de Trandafiri de la Timişoara.

Grădina în stil englezesc şi franţuzesc se întindea pe 9 hectare şi a fost inaugurată la 19 iulie 1891, cu ocazia Expoziţiei Universale pentru Industrie şi Agricultură din Timişoara. Însuşi regele Franz Joseph I a vizitat Grădina Regală la 16 septembrie 1891.

Astfel Timişoara devenea renumită ca oraş al trandafirilor deja la începutul secolului 20.

În perioada primului război mondial parcul a fost complet distrus, devenind doar un loc unde păşteau caii cavaleriei.

Parcul actual a fost amenajat în anul 1928 prin strădania familiei col. I. Sâmbeteanu, preparativele de organizare ale parcului fiind conduse de Arpad Mühle, împreună cu directorul horticol arhitectul Mihai Demetrovici şi alţi horticoli bănăţeni. Arpad Mühle, grădinar al Timişoarei, fiul lui Wilhelm Mühle, a dus mai departe tradiţia de florari a familiei Mühle, înregistrând 13 noi soiuri de trandafiri pe plan internaţional, devenind cel mai de seamă rozerist al ţării la acea vreme.

Noul parc a fost inaugurat în anul 1934, a primit denumirea de rozariu şi se întindea pe o suprafaţă de 25.000 mp., fiind la acea dată cel mai mare rozariu din sudestul Europei.

Rozariul conţinea 1200 de soiuri şi specii de tradafiri, multe fiind rarităţi sau noutăţi pe plan mondial.

O mare parte din trandafiri au fost achiziţionaţi din străinătate prin sponsorizări ale unor doamne din Timişoara. Tot în acea perioadă în parc s-a construit şi teatrul de vară.

În anul 1941 Institutul Botanic de la Cluj se mută la Timişoara, iar Parcul Rozelor trece în subordinea acestuia.

În cel de-al doilea război mondial parcul se distruge din nou.După război rozariul este reabilitat, varietăţile dispărute fiind înlocuite cu exemplare din producţia proprie sau exemplare importate.

În anul 1965 se fac noi plantaţii şi se realizează un catalog al trandafirilor din parc.

Parcul Rozelor a fost modernizat în anii 2011 – 2012 şi au fost plantaţi noi trandafiri.

În decursul timpului parcul a avut diverse denumiri, precum: parcul Franz-Joseph (Franz Joseph Park), Rozariul Regina Maria (Königin-Maria-Rosarium), Grădina Trandafirilor (Rosengarten), Parcul Trandafirilor, Parcul de Cultură şi Odihnă, Parcul Ștefan Plăvăț şi în prezent Parcul Rozelor.

Parcul Rozelor este situat între Canalul Bega, Str. Acad. Alexandru Borza, Bd. Michelangelo şi baza sportivă – terenurile de tenis.