Biserica sârbeasca

Datare: 1744 – 1748 se construieşte Biserica (Catedrala) Episcopală Ortodoxă,  pe amplasamentul vechilor fortificații existente în sec. al XVI-lea si demolate după  1740.

Turnurile existente in anul 1760, acoperite cu tablă de aramă, au fost supraînălţate în anii 1791-1792.

Denumiri şi funcţiuni istorice: Până în 1865, la despărţirea ierarhică dintre români şi sârbi, edificiul a fost Biserica (Catedrala) Episcopală Ortodoxă – mai exact Episcopia Ortodoxă a Timişoarei făcea parte din Mitropolia de la Sremski Karlovac. 

Stil arhitectural: Clădirea este executată in stil baroc, cu unele elemente clasiciste, datorate poate  unor refaceri de la încep. sec. al XIX-lea.

Faţada principală, orientată către str.  Ungureanu  este predominant clasicistă, cu unele elemente baroce. Tipică acestui stil este ritmarea faţadei prin pilaştri dorici la parter, ionici la etajul întâi şi corintici la etajul doi. Edificiul a fost restaurat și în 1903, 1962-1964, 1982-1983 si 1993-2007.

Aspecte de unicitate

Cercetătorii au remarcat calităţile deosebite ale  picturii interioare a bisericii.

Cripta adăpostește mormintele a șapte episcopi și 21 de ctitori ortodocşi.

Hramul bisericii este Înălţarea Maici Domnului.

Catedrala reprezintă un monument istoric şi religios de primă importanţă, atât pentru Timişoara, cât şi pentru România şi Serbia.

Alte informaţii: În 1865, la despărţirea ierarhică dintre ortodocşii sârbi şi români, biserica rămâne Comunităţii Sârbe. Între 8-8:30 şi respectiv 17-17:30 au loc slujbe, deci biserica este deschisă.

În timpul zilei, prin curtea bisericii se poate ieşi direct în Piaţa Unirii, poarta de fier forjat fiind deschisă.