Adresă Splaiul Coriolan Brediceanu, nr. 5, Lugoj, jud. Timiş

Istoria activităţii teatrale din Lugoj a început în urmă cu aproape şapte pătrare de veac, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conştiinţei naţionale, din uriaşa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine şi frumos, spre un loc al lor, unde să î-şi împlinească idealurile. Actul de naştere este semnat într-un document intitulat "Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis" datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru şcolar, la care şi-au dat concursul şi elevi români de la gimnaziul local.

În lunile ianuarie şi februarie 1847, "Societatea Românească Cantatoare Theatrale", de sub conducerea lui losif Farcaş, formată din câţiva actori profesionişti, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, "reprezentaţiile date în limba română au fost foarte mult vizitate". În ianuarie 1846, meseriaşii lugojeni, în frunte cu săpunarul Vasile Brediceanu, joacă o satiră semnificativ intitulată "Ciutura gâmfată sau Opincăriţa făloasă", o localizare de luliu Neagoe.

Această formaţie de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor şi orfanilor Revoluţiei de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Braşov, după cum insera Gazeta Transilvaniei. Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj îşi desfăşoară activitatea, cu intermitenţe, din cauza unor lungi turnee în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentaţiile bucurându-se de mult succes. Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc din Lugoj o etapă de înviorare a activităţii organizată în cadrul "Filialei Societăţii pentru Fond de Teatru Român". În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăţi teatrale de amatori: "Asociaţiunea Română de Teatru Thalia", "Cercul Academic Bănăţean", "Societatea Dramatică-Muzicală", care au desfăşurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menţionat este faptul că "Asociaţiunea Română de Teatru Thalia" s-a îngrijit şi de editarea unor colecţii de piese într-un act, tipărind şi difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrari.